admin
Administrator
 Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 2225
|
|
Un periplu pe Valea Ierului
T. P.
Putin cunoscuta de catre pescarii sportivi din tara, Valea Ier, facand putintica istorie, ?nainte de a fi supusa marelui program de desecari din anii ‘68-’74, curgea, ?n zonele joase, vestice ale judetului Bihor, pornind din zona satului Andrid – jud. Satu Mare, pe un curs pe atunci sinuos si deltaic, pana la varsarea ?n raul Barcau. Existau zone ce formau adevarate delte, lacuri ?n privaluri, stufarisuri ?ntinse, cu o bogata avi si ihtiofauna.
In acei ani, satenii din satele Otomani si Galospetru, erau obligati sa circule cu lotca ori barca. Dupa terminarea lucrarilor de hidroamelioratii ce au afectat 75 mii ha, lucrari de desecare si trei baraje pe cursul vaii la Andrid, Simian si Galos Petru, plus o enorma retea de canale tertiare, au transformat zona ?ntr-o regiune arida vara, au disparut multe specii de pasari acvatice de pesti si o mare parte a fantanilor au secat. Azi valea a devenit Canalul Colector Valea Ier, cu un curs drept si, ?n general, cu un curs destul de iute. Adancimea medie poate fi apreciata la 1,6 metri, evident, cu gropile ramase mai adanci din excavatiile draglinelor.
Pentru unditari valea ofera partide bunicele de pescuit sportiv, ?n toate formele sale, tehnicile utilizate fiind: stationar spinning, la stiuci, bibani si cleni si la musca artificiala. Pescuitul ?n stilul Shefield nu se poate practica din cauza latimii mici, maximum 10 m, a vaii si a cursului rapid care ar aduce ?n cateva clipe montura ?n malurile pline de vegetatie.
Valea ofera un fond piscicol modest, speciile ce intereseaza pescarii sportivi fiind: babusca, rosioara, obletul, carasul, bibanul, cleanul si stiuca.
Nu exista salau si nici somn, din pacate si aici a intrat somnul pitic, iar ?n amonte de Sacuieni, ?n gropile adanci de 2-3 m, pe un sector de 2-3 km, exista o populatie modesta de platica si batca. Din pestii-momeala gasim ?n cantitati suficiente boarta si tiparul ?n zonele cu mal.
Accesul este usor, atat cu trenul ce opreste la Diosig si Sacuieni, dar si auto. Valea si-a revenit dupa ?nchiderea marilor complexe porcine de la Salacea si Sacuieni, care aveau statii de epurare „fantoma“, iar poluarea zilnica nu era raportata la „organe“. Valea se ?ncarca cu pesti ?n perioadele cand raurile ce se varsa ?n Tisa, Crisurile, Barcaul, sunt la cote de inundatii, iar pestii urca spre zone mai linistite, majoritatea fiind din Barcau, ?n care se varsa valea.
Pescuitul sportiv atrage ?n speta stiucari care, prin metodele cunoscute, naluci, twistere, voblere, dar mai ales peste viu, ?si cauta captura.
Cea mai buna metoda este „tatonajul“ cu peste viu, ce consta ?n utilizarea unei lansete de 4,0 metri, fir de minim 0,30 mm, struna de otel cu o ancora, iar deasupra strunei un plumb de 5-15 gramefunctie de iuteala curentului, adancimea apei si marimea pestelui-momeala agatat ?n ancora. Succesul depinde de manuirea monturii care, ?n esenta, se limiteaza la coborare si ridicare, ?n zonele de sub maluri, unde banuim prezenta stiucii.
Pe un traseu de 1-2 km, cu o deplasare lenta, tot tatonand, ?n mod sigur vom prinde stiuca, dar mersul pe taluzu ?nclinat si cu vegetatie ne va obosi nitel. Nu vom cara nici minciog, ?ntrucat stiucile nu sunt mai mari de 1-3 kg si firul puternic ne va permite scoaterea pe mal. Localnicii care dau „la tatonaj“ au o traista de sac, umeda, ?n care ?si baga recolta.
In zona Diosig, spre aval, am pescuit cativa cleni frumosi numai la musca, lansarile fiind scurte, cel mult 10 m, pestele pandind langa mal, ?n trestiile ce-i ofera protectie si hrana, dar nicunul nu a trecut de kil. In amonte de Sacuieni, langa podul rutier din aval de comuna Tarcea, am gasit locuri bune pentru carasi mari, babusca mare, dar si cativa bibani frumosi care au luat mai repede rama oferita carasului. In locurile calcate ?n trestii, facute de localnici, cu o nadire modesta, am luat carasi mari, o caracuda returnata urgent si cativa cleni mari ce au luat boartele oferite stiucilor, pe atunci satule, ori iesite din „solunare“. Remarc ?n mod deosebit carasii care mi-au oferit, la greutatea de 500-800 g, un drill pe masura, la o varga telescopica de 3 metri, fir 0,12 mm, ac nr. 10 cu porumb conservat. Varga cu varf de blaktor a reusit ?n final sa-mi scoata carasii cocosati si tuciurii din vad.
Crapii m-au ocolit, desi am privit cu admiratie un localnic ce a scos, ?n cca 3 ore, doi crapi frumosi si o platica aproape de kil, pe care a retrimis-o ?n vale de dragul speciei. De ar fi mai multi ca acest sportiv!
As recomanda ca acei unditari ce merg odata pe Ier sa-si pastreze locul nadit, ?ntrucat repetarea nadirii ?n partida urmatoare va asigura succesul.
Scriu acestea pentru a va face planuri secrete, iar duminica, cu noaptea-n cap, sa porniti spre captura cea mare. Fir ?ntins!
|
|
