koko
Moderator
 Din: Oradea
Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 1584
|
|
.Cuprins
1. Introducere .............................................................................................. 1
2. Scopul si obiectivul documentului ......................................................... 3
3. Aspecte generale ..................................................................................... 4
4. Probleme importante de gospodarirea apelor ..................................... 6
4.1 Ape de suprafaa .......................................................................... 6
4.1.1 Poluarea cu substane organice......................................... 6
4.1.2 Poluarea cu nutrieni ......................................................... 8
4.1.3 Poluarea cu substane periculoase .................................. 10
4.1.4 Alterari hidromorfologice ................................................ 12
4.2 Ape subterane .............................................................................. 14
5. Aspecte de integrare privind managementul resurselor de apa ....... 16
Bibliografie …………………………………..………………………………. 19
1
1. Introducere
Adoptarea în 2000 a Directivei Cadru privind apa (DCA) a reprezentat o iniiativa de
importana majora. Aceasta a introdus o noua abordare legislativa în domeniul gestionarii i
proteciei resurselor de apa, abordare care are la baza formaiuni hidrologice, geografice si
hidrogeologice naturale, respectiv bazinele hidrografice. Noua abordare necesita coordonarea
diferitelor politici ale Uniunii Europene i stabilete un calendar precis de aciuni, care fixeaza 3
cicluri de planificare ca termen-limita pentru obinerea unei stari bune pentru toate apele,
instrumentul de implementare fiind planul de management pe bazine hidrografice.
Directiva Cadru Apa specifica etapele necesare pentru prevenirea deteriorarii si
îmbunatairea starii apelor si promovarea utilizarii durabile a apei. În contextul realizarii
Documentului privind problemele importante de gospodarire a apelor, principalele repere în
cadrul implementarii Directivei Cadru Apa sunt :
- În anul 2007 a fost realizat primul Document privind problemele importante de
gospodarire a apelor la nivel naional, acesta fiind publicat pentru consultare pe website-ul
Administraiei Naionale “Apele Române”.
- În perioada 2008 - 2009, în conformitate cu cerinele art. 13 din DCA, au fost elaborate
proiectele si versiunile finale ale Planurilor de Management pentru cele 11 bazine / spaii
hidrografice din România, precum si ale Planului Naional de Management.
- Din 22 decembrie 2008 pâna în 10 noiembrie 2009, proiectele celor 11 Planuri de
Management ale bazinelor/spaiilor hidrografice au fost prezentate pe website-urile
Administraiei Naionale „Apele Române” si ale Administraiilor Bazinale de Apa în vederea
asigurarii informarii si consultarii publicului.
- La 22 martie 2010 s-a realizat raportarea catre Comisia Europeana a Planului Naional de
Management i a Planurilor de management ale bazinelor/spaiilor hidrografice, prin intermediul
sistemului electronic WISE.
- Planul Naional de Management a fost supus procedurii de evaluare strategica de mediu
(SEA) în vederea aprobarii prin Hotarâre de Guvern.
- În anul 2011 a fost aprobata si publicata Hotarârea de Guvern nr. 80/2011 pentru
aprobarea Planului naional de management aferent poriunii din bazinul hidrografic
internaional al fluviului Dunarea care este cuprinsa în teritoriul României.
- La 22 decembrie 2012 s-a transmis Comisiei Europene Raportul interimar privind stadiul
implementarii programului de masuri, raport încarcat în Sistemul Informatic European pentru
Apa (WISE), care a furnizat o vedere de ansamblu asupra implementarii masurilor stabilite în
cadrul Planurilor de management, aprobate prin Hotarârea de Guvern nr. 80 / 2011.
- În conformitate cu cerinele art. 14 al DCA, la nivelul fiecarui bazin/spaiu hidrografic,
precum si la nivel naional, la 22 decembrie 2012 au fost publicate pe website-urile
Administraiei Naionale „Apele Române” si Administraiilor Bazinale de Apa (ABA)
calendarul si programul de lucru privind activitaile de participare a publicului în scopul
realizarii celui de-al 2-lea plan de management.
- La 22 decembrie 2013 este finalizat Raportul privind caracterizarea bazinelor/spaiilor
hidrografice, revizuirea impactului activitaílor umane i analiza economica a utilizarii apei,
în conformitate cu cerinele Art. 5 al Directivei Cadru Apa 2000/60/CE.
2
În cadrul pregatirii celui de-al doilea ciclu de management al bazinului hidrografic,
acoperind o perioada de 6 ani (din 2015 pâna în 2021), în decembrie 2012 au fost publicate
calendarul i programul de aciuni la nivel de bazine/spaii hidrografice, care includ i activitaile
referitoare la problemele importante de gospodarire a apelor în bazinul hidrografic, astfel:
publicarea problemelor importante de gospodarire a apelor în bazinul hidrografic
(22 decembrie 2013);
consultarea publicului privind problemele importante de gospodarire a apelor pe o
perioda de timp de cel puin 6 luni de la data publicarii (pâna la 22 iunie 2014);
revizuirea si publicarea documentului privind problemele importante de
gospodarire a apelor.
Astfel documentul de faa îi propune evidenierea problemelor importante de
gospodarirea apelor în România - problematici cheie care stau la baza stabilirii masurilor
necesare atingerii obiectivelor de mediu, în conformitate cu cerinele Directivei Cadru Apa
2000/60/CE (art. 14(1b)). Problemele importante de gospodarirea apelor sunt tratate în relaie
cu presiunile exercitate asupra corpurilor de apa de suprafaa i subterane pentru care exista
riscul neatingerii obiectivelor de mediu, precum si a sectoarelor economice aferente acestor
presiuni.
3
2. Scopul si obiectivele documentului
Documentul privind problemele importante de gospodarire a apelor publicat în anul 2007,
precum si primul Plan de Management pe bazine hidrografice din 2009, subliniaza urmatoarele
aspecte importante privind gospodarirea apelor care afecteaza în mod direct sau indirect starea
apelor de suprafaa si apelor subterane:
• Poluarea cu substane organice;
• Poluarea cu nutrieni;
• Poluarea cu substane periculoase;
• Alterari hidromorfologice;
Aceste probleme importante privind gospodarirea apelor se menin si în etapa actuala,
identificarea acestora având la baza evaluarea presiunilor exercitate asupra corpurilor de apa în
conformitate cu cerinele Directivei Cadru Apa.
Problemele importante de gospodarirea apelor, atât la nivel naional, cât i la nivelul
bazinelor/spaiilor hidrografice, sunt similare cu cele stabilite la nivelul bazinului hidrografic
internaional al Dunarii în cadrul documentului Significant Water Management Issues 2013,
elaborat de catre Comisia Internaionala pentru Protecia fluviului Dunarea (ICPDR), cu
contribuia arilor dunarene.
Scopul acestui document este de a oferi o imagine de ansamblu actualizata referitoare la
aspectele privind gospodarirea apelor din Romania ce trebuie abordate în cel de-al doilea Plan de
Management al bazinelor/spaiilor hidrografice. Mai mult, documentul prezinta aspectele de
integrare pe diferite tematici relevante pentru managementul bazinului hidrografic, aspecte care
susin programul de masuri necesar atingerii obiectivelor de mediu
Prin urmare, documentul privind problemele importante de gopodarire a apelor este axat pe
progresul si schimbarile intervenite din momentul elaborarii primului document din 2007 i al
primului Plan de Management în 2009. Aceasta actualizare sprijina administrarea acestui proces
si identificarea aciunilor necesare pentru a aborda principalele presiuni antropice asupra
mediului acvatic în cadrul celui de al 2-lea Plan de Management al bazinelor/spaiilor
hidrografice.
Mai mult, integrarea cu alte politici sectoriale reprezinta un aspect important în scopul
identificarii i evidenierii sinergiilor si potenialelor conflicte. Procesul este în derulare pentru
a intensifica conlucrarea cu diferite sectoare precum hidroenergia si agricultura, coordonarea
dintre managementul cantitativ al resurselor de apa si managementul inundaiilor, în
conformitate cu cerinele Directivei 2007/60/EC privind evaluarea i gestionarea riscului la
inundaii, precum si mediul marin, prin Directiva privind Strategia Marina 2008/56 /EC (MSFD).
Acest fapt contribuie la elaborarea i completarea, strategiilor naionale i regionale, precum i la
elaborarea noilor Planuri de management ale bazinelor/spaiilor hidrografice
În realizarea documentului privind problemele importante de gospodarire a apelor, o
importana deosebita revine “Raportului privind revizuirea i actualizarea caracteristicilor
bazinului/spaiului hidrografic, analiza impactului activitailor umane asupra starii apelor de
suprafaa si subterane, precum si analiza economica a utilizarii apei”, în conformitate cu
cerinele art. 5 al DCA. Rezultatele raportului au fost utilizate la realizarea acestui document
având în vedere problematicile relevante. La baza acestor revizuiri si actualizari se afla Planurile
de management ale bazinelor/spaiilor hidrografice elaborate în anul 2009 si Planul de
management al districtului hidrografic al Dunarii elaborat în anul 2010, precum si alte informaii
i date care se refera la perioada 2011-2012, însa în anumite situaii au fost utilizate i datele
disponibile din perioada 2009-2013.
4
Partea A
Nivel internaional
Partea B
Nivel naional i/sau
nivelul sub-bazinal
internaional
Partea C
Nivel de
bazin/spaiu
hidrografic
Detaliu
3. Aspecte generale
Corelarea între nivelul bazinului (districtului) internaional al Dunarii, nivelul naional si
nivelul bazinului hidrografic/spaiului hidrografic
Planurile de management ale bazinelor/spaiilor hidrografice, Raportul interimar privind
stadiul implementarii programelor de masuri si Documentul privind problemele importante de
gospodarirea apelor sunt bazate pe trei nivele de coordonare:
Partea A: nivel internaional, nivelul întregului bazin (district) hidrografic (Dunarea);
Partea B: nivel naional (coordonat de autoritai competente) i/sau nivelul sub-bazinal
coordonat internaional pentru sub-bazine internaionale (Tisa, Sava, Prut i Delta
Dunarii);
Partea C: nivelul de bazin/spaiu hidrografic (sub-unitate).
Se precizeaza ca nivelul de detaliu creste de la partea A (internaionala) la partea C (subbazine
naionale).
Partea A:
Partea A a Planului de Management al Districtului Hidrografic Internaional al Dunarii,
Raportul interimar privind stadiul implementarii programelor de masuri si Documentul privind
problemele importante de gospodarirea apelor sunt elaborate de Comisia Internaionala pentru
Protecia Fluviului Dunarea cu contribuia arilor dunarene, cuprinzând problemele de importana
bazinala cu efecte transfrontaliere.
Coninutul Planului de Management al Districtului Hidrografic Internaional al Dunarii,
Raportul interimar privind stadiul implementarii programelor de masuri si Documentul privind
problemele importante de gospodarirea apelor sunt bazate si sunt în strânsa corelare cu
informaiile i aciunile de la nivelul naional si al bazinelor/spaiilor hidrografice.
Documentul privind problemele importante de gospodarirea apelor la nivelul districtului
Dunarii a fost finalizat cu contribuia grupelor de experi ICPDR, aprobat de Sefii de delegaie la
ICPDR (decembrie 2013), urmând a fi publicat si supus dezbaterii publice pe o perioada de cel
puin 6 luni.
5
Partea B:
- Planul naional de management, Raportul interimar privind programele de masuri si
Documentul privind problemele importante de gospodarirea apelor reprezinta sinteza
documentelor elaborate la nivelul celor 11 bazine/spaii hidrografice.
Partea C:
- Planurile de management la nivel de bazine/spaii hidrografice, Rapoartele interimare
privind programele de masuri si Documentele privind problemele importante de gospodarirea
apelor (pentru 11 bazine/spaii hidrografice) conin informaii detaliate despre problematicile
aferente, fiind elaborate în corelare cu cele de la nivelul districtului internaional al Dunarii.
6
4. Probleme importante de gospodarirea apelor
În conformitate cu cerinele Directivei Cadru Apa si ghidurilor elaborate în cadrul
Strategiei Comune de Implementare (CIS) a Uniunii Europene, se considera presiuni
semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de
apa. Dupa modul în care funcioneaza sistemul de recepie al corpului de apa se poate cunoate
daca o presiune poate cauza un impact. Aceasta abordare corelata cu lista tuturor presiunilor si
cu caracteristicile particulare ale bazinului de recepie conduce la identificarea presiunilor
semnificative. Cele mai importante categorii de presiuni semnificative din cadrul bazinelor/
spaiilor hidrografice din Romania sunt presiunile chimice (punctiforme, difuze) i
hidromorfologice. Din multitudinea activitailor desfasurate pe ape sau care au legatura cu apele,
numai unele dintre acestea exercita asupra acestora o presiune stabilita pe baza unor criterii bine
determinate, prezentate în Planurile de management ale bazinelor/spaiilor hidrografice. Impactul
presiunilor semnificative are ca rezultat neatingerea starii bune a apelor de suprafaa i subterane
i necesita aplicarea de masuri care sa îmbunataeasca starea acestora. În acest sens pot fi
considerate probleme importante de gospodarirea apelor urmatoarele patru categorii majore:
poluarea cu substane organice, poluarea cu nutrieni, poluarea cu substane periculoase i
alterarile hidromorfologice.
În cadrul celui de-al doilea Plan de management vor fi stabilite masuri pentru fiecare
categorie de probleme importante de gospodarirea apelor, pe baza progreselor înregistrate în
implementarea masurilor prevazute în primul Plan de management, a rezultatelor privind
caracterizarea bazinelor/spaiilor hidrografice, impactului activitaílor umane i analizei
economice a utilizarii apei, atât pentru apele de suprafaa, cât i pentru cele subterane, la nivelul
anului 2013. Cel de-al doilea plan de management va include în continuarea primului plan de
management, masuri de baza i suplimentare care se implementeaza pâna în anul 2021 i vor fi
stabilite, daca este cazul, i masuri pentru urmatorul ciclu de planificare pentru anul 2027, în
vederea atingerii obiectivelor de mediu ale corpurilor de apa.
4.1 Ape de suprafaa
Poluarea cu nutrieni, substane organice i substane periculoase a apelor de suprafaa sunt
în principal cauzate de emisiile de la aglomerari umane, activitaile industriale i agricole.
Implementarea masurilor de reducere a emisiilor de poluani au drept scop reducerea poluarii,
acest aspect fiind luat în considerare la elaborarea primului Plan de management. Raportul
interimar privind programele de masuri sta la baza elaborarii programului de masuri pentru cel
de-al doilea Plan de management. În plus, alterarile hidromorfologice pot determina neatingerea
starii ecologice sau potenialului ecologic bun pentru corpurile de apa, fapt indicat în primul plan
de management si care va fi abordat în continuare.
4.1.1 Poluarea cu substane organice
Poluarea cu substane organice este cauzata în principal de emisiile directe sau indirecte de
ape uzate insuficient epurate sau neepurate de la aglomerari umane, din surse industriale sau
agricole, i produce schimbari semnificative în balana oxigenului în apele de suprafaa si în
consecina are impact asupra compoziiei speciilor/populaiilor acvatice si respectiv, asupra starii
ecologice a apelor.
7
Implementarea primului Plan de Management al spaiului hidrografic Crisuri necesita
eforturi tehnice si economice pentru realizarea masurilor aferente sectorului de colectare/epurare
a apelor uzate si a celui industrial, prin modernizarea sau construcia sistemelor de canalizare si
epurare, cât si prin introducerea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT) în procesele
tehnologice industriale. Pâna în prezent au fost implementate masuri rezultând o reducere a
poluarii organice, însa mai este necesara stabilirea în viitor de masuri suplimentare, în cazul în
care masurile de baza nu sunt suficiente pentru atingerea starii bune a corpurilor de apa.
În România, dezvoltarea sistemelor de canalizare si de epurare a apelor pentru controlul
poluarii organice a fost stabilita pe baza prevederilor Directiei 91/271/CEE privind epurarea
apelor uzate urbane i a obligaiilor asumate prin Tratatul de aderare. Termenele de
implementare ale Directivei variaza si depind de dimensiunea aglomerarii si de impactul acesteia
asupra apelor receptoare. Termenul de tranziie final pentru implementarea Directivei a fost
stabilit la 31 decembrie 2018, cu termene intermediare pentru colectarea si epurarea apelor uzate
urbane. Perioada de tranziie obinuta a fost considerata un criteriu de prioritizare financiara.
Astfel, cele mai multe aglomerari între 2.000 i 10.000 locuitori echivaleni vor fi în
conformitate cu prevederile Directivei 91/271/CEE dupa anul 2015, cu o perioada de tranziie
pâna în anul 2018, iar aglomerarile cu mai mult de 10.000 l.e. au o prioritate mai mare, având
termen de conformare anul 2015.
În ceea ce privete tipul de epurare, epurarea avansata a apelor uzate este specifica
aglomerarilor cu mai mult de 10.000 locuitori echivaleni, iar epurarea secundara (treapta
biologica) este o regula generala pentru aglomerarile mai mici de 10.000 locuitori echivaleni.
De asemenea, pentru aglomerarile cu mai puin de 2.000 locuitori echivaleni, care sunt
localizate în zone de deal sau zone de munte, condiiile geo-morfologice i climatice necesita
soluii specifice i individuale (staii de epurare mici, epurarea naturala în lagune sau alte metode
de epurare neconvenionale).
La nivelul anului 2012, în spaiul
hidrografic Crisuri existau un numar de
133 aglomerari umane mai mari de
2000 locuitori echivaleni, din care 41
erau dotate cu sisteme de colectare si 30
cu staii de epurare. De asemenea,
exista un numar de 67 aglomerari
umane mai mici de 2.000 l.e. din care
12 erau dotate cu sisteme de colectare
în sistem centralizat i 11 cu staii de
epurare. Gradul de racordare la
canalizare al locuitorilor echivaleni în
aglomerari mai mari de 2000 l.e. era de
39,7 %, gradul de racordare la staiile
de epurare fiind de 38,3 %.
Sursele de poluare industriale i agricole contribuie de asemenea la poluarea cu substane
organice a resurselor de apa. Au fost identificate ca presiuni semnificative unitaile industriale
(industria extractiva i prelucratoare, industria chimica, industria alimentara, etc.) i agricole
(ferme zootehnice) care intra sub incidena Directivei 2010/75/CE privind emisiile industriale
(IED), unitai care produc poluari accidentale a resurselor de apa i alte unitai care au stabilit
programe de masuri.
La nivelul spaiului hidrografic Crisuri, din cele 22 surse punctiforme industriale si
agricole semnificative, 11 au instalaii care intra sub incidena Directivei IED. De asemenea,
exista 11 unitai industriale i agricole, precum si alte unitai care nu intra sub incidena
Directivei IED, pentru care sunt necesare masuri de conformare la legislaia naionala.
8
Având în vedere impactul presiunilor semnificative actuale si a celor viitoare i masurile
necesar a fi implementate pâna în anul 2021, în spaiul hidrografic Crisuri, din totalul de 232
corpuri de apa de suprafaa, au fost identificate un numar de 3 corpuri, respectiv 1,3 %, având
risc de neatingere a obiectivelor de mediu datorita poluarii cu substane organice.
Pâna în anul 2018 toate aglomerarile mai mari de 2.000 locuitori echivaleni trebuie sa fie
dotate cu sisteme de colectare i staii de epurare a apelor uzate (secundare i teriare), iar
aglomerarile mai mici de 2.000 locuitori echivaleni trebuie sa realizeze o epurare
corespunzatoare în sisteme centralizate si/sau sisteme individuale de epurare.
Prin implementarea masurilor de reducere a poluarii organice se urmarete ca toate
unitaile economice sa îndeplineasca cerinele IED la termenele legale stabilite, prin continuarea
implementarii i actualizarii BAT-urilor în instalaiile industriale sau pentru dezvoltarea de noi
tehnologii. Reducerea poluarii organice care rezulta din instalaiile industriale i de la fermele
agrozootehnice este în principal legata de implementarea cerinelor Directivei 2010/75/CE
privind emisiile industriale (IED), precum i ale altor directive europene pentru activitai
specifice.
Planificarea investiiilor trebuie sa fie realizata în conformitate cu prevederile Planului de
Management si în funcie de disponibilitatea surselor de finanare. În vederea implementarii
masurilor se vor identifica i pregati proiecte de investiii privind mediul i se va îmbunatai
accesul la studii de bune practici în domeniu.
4.1.2 Poluarea cu nutrieni
O problema importanta de
gospodarirea apelor este poluarea cu
nutrieni, în special cu azot i fosfor.
Nutrienii în exces conduc la eutrofizarea
apelor, ceea ce determina schimbarea
compoziiei i scaderea biodiversitatii
speciilor, precum si reducerea posibilitaii
de utilizare a resurselor de apa în scop
potabil, recreaional, etc. Ca si în cazul
substanelor organice, emisiile de
nutrieni provin atât din surse punctiforme
(ape uzate urbane, industriale si agricole
neepurate sau insuficient epurate), cât si
din surse difuze (în special cele agricole:
cresterea animalelor, utilizarea fertilizanilor, etc).
Având în vedere atât poziionarea României în bazinul hidrografic al Fluviului Dunarea
i bazinul Marii Negre, cât i necesitatea proteciei mediului acvatic în aceste zone, România a
declarat întregul sau teritoriu ca zona sensibila, conform cerinelor Directivei 91/271/CEE
privind epurarea apelor uzate urbane. Acesta decizie se concretizeaza prin faptul ca în
aglomerarile cu mai mult de 10.000 locuitori echivaleni trebuie sa se asigure o infrastructura
pentru epurarea apelor uzate urbane care sa permita epurarea avansata, mai ales în ceea ce
privete îndepartarea nutrienilor (azot i fosfor). La nivelul spaiului hidrografic Crisuri, au fost
identificat în anul 2012 un numar de 10 aglomerari ale caror ape uzate colectate trebuie supuse
unei epurari riguroase privind îndepartarea nutrienilor. Dintre acestea, un numar de 10
aglomerari aveau sisteme de colectare i 9 aglomerari aveau staii de epurare. Nivele de colectare
ale locuitorilor echivaleni a fost de 80,38 % pentru colectare i 78,09 % pentru epurarea apelor
uzate.
9
De asemenea, având în vedere caile de transmitere a poluarii, este important sa fie luate
în considerare i emisiile difuze de nutrieni de la toate aglomerarile umane, inând cont de faptul
ca 63,6 % din locuitorii echivaleni la nivel bazinal nu beneficiaza de sisteme de colectare a
apelor uzate.
De asemenea, unitaile industriale i agricole contribuie la poluarea cu nutrieni. Punerea
în aplicare a cerinelor Directivei IED i a recomandarile BAT pot reduce în mod semnificativ
poluarea cu nutrieni din surse punctiforme industriale i agricole.
Caile prin care poluanii (în special nutrienii, dar si ali poluani) provenii de la
activitaile agricole pot conduce la poluarea difuza a resurselor de apa sunt diverse (scurgere la
suprafaa, percolare, etc.). Sursele de poluare difuza sunt reprezentate în special, de stocarea si
utilizarea îngraamintelor organice si chimice, creterea animalelor domestice, etc.
În vederea diminuarii poluarii punctiforme i difuze din agricultura a fost identificat un
set de masuri-cheie pentru reducerea emisiilor de nutrieni corelate cu practicile agricole i
utilizarea terenurilor. Au fost stabilite programele de aciune cu masuri obligatorii, aplicabile pe
întreg teritoriul României. Aceste masuri sunt în concordana cu legislaia europeana, în special
cu Directiva 91/676/CEE privind protecia apelor împotriva poluarii cu nitrai provenii din surse
agricole (Directiva Nitrai) transpusa în legislaia naionala prin HG nr. 964/2000. În procesul
implementarii Directivei Nitrai, România a desemnat zone vulnerabile la nitrai înca din anul
2005. La nivelul anului 2013, în urma discuiilor avute cu Comisia Europeana s-a agreeat ca
România sa nu mai desemneze zone vulnerabile la nitrai, în conformitate cu art. 3 alin (5) al
Directivei Nitrai 91/676/EEC, ci sa aplice prevederile Codului de Bune Practici Agricole i
masurile din Programele de Aciune pe întreg teritoriul arii, pentru a asigura meninerea i
îmbunatairea calitaii apelor de suprafaa i subterane în ceea ce privete cantitatea de nutrieni
i procesele de eutrofizare. Unele masuri de prevenire a poluarii cu nutrieni pot fi sprijinite prin
Programul Naional de Dezvoltarea Rurala (PNDR), iar în urmatorul ciclu al PNDR se
analizeaza posibilitatea finanarii unor masuri prevazute în contextul Directivei Cadru Apa.
În vederea reducerii poluarii cu nutrieni a apelor, pe lânga masurile tehnice de
îmbunataire a calitaii efluentului evacuat de la staiile de epurare ale aglomerarilor, unitailor
industriale i fermelor agrozootehnice i aplicarea Codului de Bune Practici Agricole,
introducerea i comercializarea pe piaa de profil a detergenilor fara coninut de fosfai este
cea mai rapida i eficienta masura de reducere a emisiilor de fosfor în apele de suprafaa. Pentru
un numar mare de aglomerari mai mici de 10.000 locuitori echivaleni, în legislaia naionala nu
este o cerina de obligativitate a îndepartarii fosforului. De aceea reducerea fosfatului din
detergeni poate avea o influena importanta asupra reducerii încarcarilor de fosfor de la
aglomerarile mai mici de 10.000 locuitori echivaleni, într-un termen mai scurt decât cel pentru
construirea / modernizarea sistemelor de colectare i staiilor de epurare.
În acest sens, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România implementeaza
cerinele noului Regulament nr. 259/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 în
ceea ce privete utilizarea fosfailor i a altor compui ai fosforului în detergenii de rufe
destinai consumatorilor i în detergenii pentru maini automate de spalat vase destinai
consumatorilor”. Regulamentul prevede limitarea coninutului de fosfai din detergenii de
spalare, i se va aplica pâna la 1 ianuarie 2017, i din detergenii pentru maini automate de
spalat vase. În prezent, având în vedere amendamentele aduse de noul regulament, se are în
vedere revizuirea legislaiei naionale de transpunere (HG nr. 658/2007), cu includerea noilor
prevederi.
În spaiul hidrografic Criuri, din totalul de 232 corpuri de apa de suprafaa, au fost
identificate un numar de 5 corpuri, respectiv 2,16 %, având risc de neatingere a obiectivelor de
mediu datorita poluarii cu nutrieni.
10
Masurile pentru reducerea cantitailor de nutrieni din cursurile de apa, stabilite în primul
Plan de Management al spaiului hidrografic Criuri, sunt realizate sau în curs de implementare,
însa efectul acestora se manifesta, în unele cazuri, dupa perioade mari de timp, ca urmare
efectul pozitiv asupra calitaii apei nu va fi vizibil imediat, ci într-un orizont de timp mai
îndelungat. În acest sens este necesar sa se intensifice eforturile pentru implementarea masurilor
de reducere a poluarii cu nutrieni prevazute în primul Plan de management i sa se identifice în
cadrul celui de-al doilea ciclu de planificare masurile suplimentare pentru corpurile de apa care
nu vor atinge starea buna pâna în anul 2021 prin masuri de baza.
4.1.3 Poluarea cu substane periculoase
Poluarea cu substane chimice periculoase poate deteriora semnificativ starea corpurilor de
apa i indirect poate avea efecte asupra starii de sanatate a populaiei umane. În conformitate cu
prevederile directivelor europene în domeniul apelor, precum i cu abordarea ICPDR, exista 3
tipuri de substane chimice periculoase, i anume:
substane prioritare – poluani sau grupe de poluani care prezinta risc semnificativ asupra
mediului acvatic, incluzând i apele utilizate pentru captarea apei potabile;
substane prioritare periculoase – poluani sau grupe de poluani care prezinta acelai risc
ca i cele precedente i în plus sunt toxice, persistente i bioacumulabile;
poluani specifici la nivel de bazin hidrografic - poluani sau grupe de poluani specifice
unui anumit bazin hidrografic.
Din categoria substanelor periculoase fac parte produsele chimice artificiale, metalele,
hidrocarburile aromatice policiclice, fenolii, disruptorii endocrini i pesticidele, etc. Totodata, în
vederea atingerii i meninerii starii bune a apelor este necesara reducerea progresiva a poluarii
cauzate de substanele prioritare i de poluanii specifici, cât i de stopare sau eliminare a
emisiilor, descarcarilor i pierderilor de substane prioritare periculoase.
În primul Plan de management al spaiului hidrografic Crisuri elaborat cu date din anul
2007 s-au inclus primele rezultate privind monitorizarea substanelor prioritare, prioritare
periculoase i poluanilor specifici. În cadrul acestui plan, s-au evideniat o serie de probleme
precum insuficiena datelor de monitorizare, existena unui grad relativ mare de incertitudine în
ceea ce priveste cunotinele actuale privind legatura dintre presiunile exercitate de astfel de
substane i impactul acestora asupra starii apelor. În vedera gestionarii corespunzatoare a
poluarii cu substane prioritare, la nivelul spaiului hidrografic Crisuri s-a realizat inventarul
emisiilor, descarcarilor i pierderilor de astfel de substane. În acest scop s-au folosit date din
perioada 2009 - 2011. În prima etapa s-a stabilit ca din cele 41 substane prioritare, numai 2 sunt
relevante pentru spaiului hidrografic Crisuri, respectiv cadmiu si plumb. Pentru aceste substane
s-a realizat un inventar complex cuprinzând informaii cu privire la potenialele surse de poluare,
concentraiile de substane prioritare i tendinele acestor concentraii în apa i sediment, precum i
referitor la masurile aplicate în vederea atingerii starii bune.
În urma analizarii presiunilor generate de
activitaile umane, în cadrul spaiului hidrografic
Crisuri s-au identificat ca surse de poluare cu
substane prioritare, prioritar periculoase i
poluani specifici, urmatoarele sectoare: minerit
istoric, industrie extractiva i de prelucrare a
produselor petroliere.
Contribuia din sursele difuze a fost
estimata din calcul, rareori putând fi identificate
sursele poteniale de poluare. Acest fapt se
datoreaza lipsei unor modele care sa permita o
11
aproximare mai corecta i reala a valorii concentraiei poluanilor provenii din surse difuze, în
funcie de caile de acces si de sursele de proveniena ale acestora (de ex. estimarea cuantumului
concentraiilor de substane prioritare din depunerile atmosferice, agricultura, trafic i
infrastructura urbana i periurbana, scurgeri accidentale, pierderi din materiale diverse etc. care
ajung în apa). În aceste situaii, va fi necesara realizarea unei analize mult mai detaliate
(modelare) pe baza unor abordari mai complexe decât cele folosite în primul inventar.
Din evaluarile realizate a rezultat ca la nivelul spaiului hidrografic Crisuri exista un corp
de apa la risc de neatingere a starii bune datorita poluarii cu substane prioritare i prioritar
periculoase.
Pâna în prezent, la nivelul spaiului hidrografic Crisuri s-au luat urmatoarele masuri de
baza în vederea atingerii starii bune a apelor i meninerii acesteia:
reabilitarea / modernizarea sistemului de colectare i epurare a apelor uzate existente
pentru aglomerari umane, unitai industriale si agricole;
construirea / extinderea reelelor de canalizare si a staiilor de epurare pentru aglomerari
umane, unitai industriale si agricole;
închiderea si ecologizarea siturilor miniere;
revizuirea autorizaiilor de gospodarire a apelor.
Aceste masuri sunt în curs de implementare, iar responsabilitatea privind implementarea
masurilor revine utilizatorilor de apa (ageni economici, operatorii serviciilor de apa) i
autoritailor locale.
12
4.1.4 Alterari hidromorfologice
Întreruperea continuitaii longitudinale i laterale a cursurilor de apa, modificarea
regimului hidrologic i a condiiilor morfologice, precum si implementarea viitoarelor proiecte
de infrastructura sunt unele dintre cauze care pot avea impact asupra starii corpurilor de apa de
suprafaa.
Din evaluarile efectuate a rezultat ca un numar de 13 corpuri de apa de suprafaa din cadrul
spaiului hidrografic Crisuri prezinta riscul de neatingere al obiectivelor de mediu prevazute de
Directiva Cadru Apa (DCA) datorita alterarilor hidromorfologice, reprezentând 5,6 % din totalul
corpurilor de apa.
La nivelul spaiului hidrografic Crisuri au fost inventariate mai multe categorii de lucrari
care pot fi considerate presiuni semnificative pe baza unor criterii specifice, respectiv: acumulari,
derivaii, regularizari, indiguiri si aparari de maluri, pentru satisfacerea diverselor folosine cum
ar fi asigurarea cerinei de apa, regularizarea debitelor naturale, apararea împotriva efectelor
distructive ale apelor, producerea de energie electrica, etc.
• Întreruperea continuitaii longitudinale a cursurilor de apa
Alterarile hidromorfologice datorate diverselor tipuri de construcii realizate pe corpurile
de apa pot conduce la întreruperea continuitaii longitudinale i la apariia modificarilor
morfologice, putând constitui obstacole pentru migraia speciilor de peti (prin limitarea/blocarea
accesului acestora la habitatele relevante pentru hranire si reproducere), în cazul în care nu sunt
dotate cu facilitai de migrare a ihtiofaunei.
În primul Plan de Management al spaiului hidrografic Crisuri au fost identificate bararile
transversale care împiedica migraia ihtiofaunei si au fost stabilite masurile aferente în vederea
atingerii starii ecologice bune/potenialului ecologic bun al apelor. Ca parte a implementarii
programului de masuri au fost planificate facilitai de migrare a speciilor de peti si s-au
implementat i alte masuri pentru a atinge / îmbunatai continuitatea râului în scopul asigurarii
reproducerii si meninerii ihtiofaunei migratoare.
În cadrul celui de-al doilea Plan de management, vor fi continuate eforturile pentru a
atinge/ îmbunatai continuitatea râului i habitatelor în vederea atingerii obiectivelor de mediu
prevazute de Directiva Cadru Apa.
O atenie deosebita se acorda realizarii studiilor privind realizarea unor pasaje i scari de
peti care sa faciliteze migraia ihtiofaunei, precum i asigurarea debitului ecologic aval de
structurile /bararile respective, astfel încât sa fie asigurate condiiile necesare atingerii starii
ecologice bune/potenialului ecologic bun al corpurilor de apa. În acest sens, Institutul Naional
de Gospodarirea Apelor (INHGA) a realizat un studiu privind identificarea soluiilor de asigurare
a migrarii faunei piscicole prin lacurile de acumulare având baraje cu înalimi cuprinse între 15 -
50 m. Au fost studiate posibilitaile privind asigurarea migrarii ihtiofaunei amonte i aval de
barajele Lugau i Tileagd, în vederea refacerii conectivitaii longitudinale a corpurilor de ap a
puternic modificate.
13
De asemenea, în cadrul ICPDR exista preocupari privind îmbunatairea i posibilitatea
aplicarii metodologiei referitoare la prioritizarea ecologica pentru restaurarea continuitaii
cursurilor principale i ai celor mai importani aflueni la nivelul bazinului Dunarii cu suprafaa
bazinului hidrografic > 4000 kmp.
• Întreruperea continuitaii laterale a cursurilor de apa
Printre diversele servicii ecosistemice, zonele umede si zonele inundabile, prin legatura
acestora cu corpurile de apa, joaca un rol important în funcionarea ecosistemelor acvatice,
putând avea un efect favorabil asupra starii apelor, prin furnizarea de habitate importante pentru
ihtiofauna si alte specii, prin reducerea concentraiilor de nutrieni, iar prin asigurarea unor zone
de retenie a apei, pot contribui de asemenea la reducerea efectelor inundaiilor, etc.
O presiune importanta o pot constitui îndiguirile, totui un numar redus dintre corpurile de
apa îndiguite fiind desemnate corpuri de apa puternic modificate, care trebuie sa atinga
potenialul ecologic bun (GEP), prin masuri specifice.
Pentru cel de-al doilea Plan de management vor fi continuate eforturile pentru punerea în
practica a soluiilor prevazute în procesul de planificare, pentru protecia, conservarea si
refacerea zonelor umede/zonelor inundabile, cu potenial de reconectare în vederea atingerii
obiectivelor de mediu ale DCA, precum si pentru o abordare integrata cu prevederile Directivei
2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscului la inundaii.
• Alterari hidrologice
Alterarile hidrologice pot determina modificari ale regimului hidrologic al cursurilor de
apa, fiind reprezentate în principal de prelevarile de apa, undele pulsatorii rezultate în urma
producerii de hidroenergie1 si reducerea vitezei de curgere a apei pe anumite seciuni (cauzate de
barari transversale).
În primul Plan de Management, au fost colectate informaiile cu privire la alterarile
hidrologice din cadrul spaiului hidrografic Crisuri i au fost convenite masurile ce urmeaza a fi
implementate pâna în anul 2015, în scopul abordarii acestui tip de presiune. Referitor la undele
pulsatorii, se menioneaza faptul ca proiectele de cercetare sunt în curs de desfaurare, deoarece
cunotinele la nivelul Uniunii Europene si la nivelul bazinului Dunarii despre masurile de
restaurare care îmbunataesc în mod semnificativ starea ecologica în relaie cu acest tip de
presiune, sunt în general reduse.
În contextul prelevarilor de apa pentru diverse folosine, o importana deosebita o au
masurile pentru asigurarea debitului ecologic, astfel încât elementele biologice de calitate sa fie
într-o stare ecologica buna, respectiv, un potenial ecologic bun. De asemenea sunt necesare
investigaii suplimentare i studii tiinifice pentru îmbunatairea si dezvoltarea cunotiinelor cu
privire la relaia dintre presiunile hidrologice i reacia comunitailor biologice, în vederea
definirii masurilor de atenuare bazate pe analiza cost- beneficiu.
La nivelul bazinului Dunarii, pentru cursurile de apa cu suprafaa mai mare de 4000 kmp,
în aceasta etapa s-a realizat o analiza detaliata a alterarilor hidrologice semnificative la nivel
bazinal, pentru cunoasterea mai aprofundata a presiunilor respective.
1 reprezinta fluctuaii ale nivelului apei, mai mari de 1m/zi, produse în scop hidroenergetic
14
• Proiecte viitoare de infrastructura
Pe lânga impactul produs de alterarile hidromorfologice existente asupra starii corpurilor
de apa din spaiului hidrografic Crisuri, exista o serie de proiecte aflate în diferite stadii de
planificare si implementare, care pot contribui la alterarea fizica a corpurilor de apa. Viitoarele
proiecte de infrastructura au ca principale scopuri asigurarea cerinei de apa, apararea împotriva
inundaiilor, producerea de energie electrica, asigurarea condiiilor de navigaie etc. Proiectele
viitoare de infrastructura pot fi obiectul unor evaluari de impact de mediu (EIA) si/sau a unor
evaluari strategice de mediu (SEA) în timpul fazei de planificare a acestora, inand cont de
presiunea si impactul acestora asupra mediului acvatic.
În cazul în care aceste proiecte conduc la deteriorarea starii ecologice/ potenialului
ecologic al corpurilor de apa, se pot aplica condiiile art. 4.7 al DCA.
Primul Plan de management a identificat faptul ca pentru proiectele noi de infrastructura
este deosebit de important ca cerinele de mediu sa fie considerate, chiar de la inceput, ca o parte
integranta a procesului de planificare i implementare.
Pentru al doilea Plan de management, va fi actualizata lista viitoarelor proiecte de
infrastructura care necesita o SEA / EIA i/sau au un efect transfrontalier, având în vedere
corelarea cu criteriile aplicate la nivelul bazinului Dunarii
Se va continua efortul de integrare între diferite sectoare, de exemplu, protecia împotriva
inundaiilor, hidroenergie i navigaie.
4.2 Apele subterane
Protecia apelor subterane în scopul meninerii starii cantitative si calitative bune,
precum si îmbunatairea starii calitative pentru corpurile de apa care nu ating obiectivele de
mediu reprezinta aspectele principale care trebuie luate în considerare în procesul de realizare si
implementare al celui de-al doilea Plan de management.
La nivelul spaiului hidrografic Crisuri au fost delimitate si caracterizate un numar de 9
corpuri de apa subterana, din care 2 sunt corpuri de apa subterana freatica, 3 sunt corpuri de apa
subterana de adâncime, iar 4 corpuri de apa au caracter mixt (carstic-fisural).
• Alterarea calitaii apelor subterane
Apele subterane reprezinta sursa de apa pentru diversele folosine, fiind utilizate în
special pentru potabilizare, cât si pentru alte destinaii. De asemenea, corpurile de apa subterana
freatica sunt interconectate cu ecosistemele acvatice, prin urmare, cerina asigurarii unei calitaii
bune este pe deplin justificata.
În general, sursele de poluare difuza care au impact asupra corpurilor de apa subterana
sunt: aglomerarile umane cu populaie neconectata la sistemele de colectare si epurare,
activitaile agricole, în special prin depozitarea neconforma a gunoiului de grajd, sursele istorice
de poluare (minerit), respectiv unitai care au încetat activitatea, utilizarea neadecvata a
terenurilor (depozitele de deseuri neconforme), etc. Pentru evaluarea riscului neatingerii
obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa subterana s-a inut cont de presiunile semnificative
identificate, precum i de evaluarea impactului asupra calitaii apelor subterane. Rezultatul
acestei analize a reliefat ca în spaiului hidrografic Criuri, nu exista corpuri de apa la risc
calitativ (chimic).
În primul Plan de management, masurile aplicate au avut ca scop atingerea starii chimice
bune a corpurilor de apa subterana care au fost evaluate în stare chimica proasta, precum si
meninerea starii chimice bune pentru celelalte corpuri de apa subterana. În scopul reducerii
15
poluarii cu nutrieni, singurii poluani identificai în procesul de evaluare a riscului de neatingere
a obiectivelor de mediu, au fost implementate masurile prevazute în special de Directiva privind
epurarea apelor uzate urbane si Directiva privind protecia apelor împotriva poluarii cu nitrai din
surse agricole. Masurile se refera în principal la construirea, modernizarea sau extinderea
sistemelor de colectare si epurare a apelor uzate, precum si implementarea codului de bune
practici agricole si a programelor de aciune pentru protecia apelor.
De asemenea, în scopul protejarii apelor subterane, la nivel naional, prin Legea Apelor
nr. 107/1996 cu completarile i modificarile ulterioare, sunt stabilite reglementari prin care sunt
interzise evacuarile directe de ape uzate în apele subterane, Conform art. 48 alin(1), lit. m, este
permisa doar injectarea în structurile din care au provenit sau în formaiunile geologice de foarte
mare adâncime care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, a apelor
de zacamânt de la schelele de extracie, fara a produce poluarea straturilor de ape subterane
traversate. Evacuarile directe în apele subterane a apelor uzate provenite de la sursele de poluare
sunt interzise si prin Hotarârea de Guvern nr. 352/2005 privind modificarea si completarea
Hotarârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descarcare
în mediul acvatic a apelor uzate.
Tot în acest sens, în zonele de protecie pentru captarile de apa pentru potabilizare s-au
impus masuri de interdicie a unor activitai si de utilizare cu restricii a terenului, pentru
prevenirea riscului de contaminare sau de impurificare a apei, ca urmare a activitailor umane,
economice si sociale.
În general, masurile prevazute în scopul îmbunatairii calitaii apelor subterane si a
prevenirii deteriorarii acestora au rezultate care vor conduce la atingerea obiectivelor în decursul
a 2 cicluri de management, având în vedere dinamica mult mai lenta a apelor subterane.
• Aspecte cantitative privind apele subterane
Apele subterane sunt
utilizate în multiple scopuri, în
principal fiind captate în vederea
potabilizarii, dar si pentru
susinerea activitailor industriale
si agricole. Schimbarile
climatice pot conduce la
dezechilibre ale nivelurilor
apelor subterane, iar aceste
fenomene corelate cu prelevarile,
pot contribui la deteriorarea starii
cantitative a acviferelor.
În procesul de evaluare a
riscului de neatingere a
obiectivelor de mediu, în cadrul
spaiului hidrografic Crisuri nu
au fost identificate corpuri de
apa cu risc din punct de vedere
cantitativ.
În ceea ce priveste balana prelevari/reîncarcare, care este luata în considerare la
evaluarea starii cantitative, prelevarile sunt inferioare ratei naturale de realimentare, astfel încât
se confirma absena impactului antropic semnificativ. De asemenea, în general s-a constatat o
scadere a prelevarii de apa subterana, cea mai importanta scadere a volumului de apa prelevat
fiind înregistrata în sectorul industrial.
16
5. Aspecte de integrare privind managementul resurselor de apa
Procesul de integrare a managementului resurselor de apa din districtul bazinului
hidrografic al Dunarii cu alte politici, este promovat de catre Declaraia Dunarii din 2010 i de
documentele Uniunii Europene pentru salvgardarea resurselor de apa ale Europei (Blueprint -
2012). Aceste documente sunt avute în vedere i de România, în calitate de stat semnatar al
Conveniei privind cooperarea pentru protecia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea
(Convenia pentru protecia fluviului Dunarea) i ca stat membru al Uniunii Europene.
Managementul resurselor de apa necesita o abordare integrata a prevederilor Directivei
Cadru Apa 2000/60/CE cu cele ale altor directive europene în domeniul apelor, precum i cu alte
politici i strategii relevante ale anumitor sectoare, respectiv Directiva 2007/60/CE privind
evaluarea i gestionarea riscului la inundaii, Directiva Cadru Strategia pentru Mediul Marin
2008/56/CE, sectorul hidroenergetic, protecia naturii, schimbarile climatice, etc.
Inundaiile reprezinta o ameninare la sigurana i sanatatea umana. Directiva
2007/60/CE privind evaluarea i gestionarea riscului la inundaii i programul de aciune al
ICPDR cu privire la apararea împotriva inundaiilor au stabilit cadrul pentru managementul
inundaiilor în bazinul Dunarii. Masurile pentru protecia împotriva inundaiilor pot afecta starea
apelor de suprafaa (ex. diguri i poldere), însa unele masuri pot sprijini atât atingerea
obiectivelor Directivei Inundaii, cât i ale Directivei Cadru Apa (de ex. prin reconectarea
zonelor umede adiacente i a luncii inundabile). Pentru a asigura cele mai bune soluii posibile,
este necesara o elaborare coordonata a celui de-al doilea Plan de management i a primului Plan
de management al riscului la inundaii al Dunarii pâna în anul 2015. De asemenea, la nivel
naional s-a realizat i raportat la CE evaluarea preliminara a riscului la inundaii, iar pîna la 22
martie 2014 se vor finaliza i publica harile de hazard i risc la inundaii.
Având în vedere complexitatea dezvoltarii durabile a sectorului hidroenergetic prin
integrarea cerinelor de gospodarire a apelor si a cerinelor de mediu, la nivelul Comisiei
Internaionale pentru Protecia Fluviului Dunarea (ICPDR) (prin grupul de experi Hydropower)
au fost elaborate documentele „Raportul de evaluare privind activitaile hidroenergetice în
bazinul Dunarii”2 i „Principiile ghid privind dezvoltarea durabila a proiectelor hidroenergetice
în bazinul Dunarii”3.
Raportul de evaluare privind activitaile hidronenergetice în bazinul Dunarii are ca scop
prezentarea stadiului de dezvoltare a activitailor hidroenergetice la nivelul bazinului Dunarii.
Documentul ghid ofera o viziune comuna la nivelul bazinului Dunarii asupra dezvoltarii
sectorului hidroenergetic, atât prin modernizarea si retehnologizarea hidrocentralelor existente,
cât si prin promovarea, în contextul unei planificari strategice, a noilor proiecte hidroenergetice.
De asemenea, sunt prezentate studii de caz si exemple de bune practici privind realizarea
proiectelor hidroenergetice în unele State Membre ale Uniunii Europene care prezinta soluii de
armonizare a cerinelor ecologice si cu cerinele hidroenergetice de dezvoltare, în perspectiva
obligativitaii atingerii obiectivelor de mediu prevazute de legislaia comunitara.
În decembrie 2012, Strategia ICPDR privind adaptarea la schimbarile climatice a fost
finalizata i adoptata. Strategia ofera o descriere a scenariilor schimbarilor climatice pentru
districtul bazinului hidrografic al Dunarii i a impacturilor preconizate asupra apei. Este furnizata
o privire de ansamblu asupra unor posibile masuri de adaptare i sunt descrii paii necesari spre
integrarea adaptarii la schimbari climatice în activitaile ICPDR i în urmatoarele cicluri de
planificare. În România, Strategia naionala privind schimbarile climatice a fost adoptata prin
2
3
17
Hotarârea Guvernului nr. 645/2005 i în prezent se afla în curs de revizuire în vederea elaborarii
Strategia Naionala a României privind Schimbarile Climatice 2013-2020.
Este de ateptat ca deficitul de apa i seceta sa devina relevante în timp pentru
managementul resurselor de apa din bazinul hidrografic, în acest sens acordându-se o atenie
sporita schimbarilor climatice. La nivelul arilor dunarene, deficitul de apa i seceta nu sunt
considerate ca fiind probleme importante de gospodarirea apei pentru majoritatea arilor, dar o
serie de ari le iau în considerare la nivel naional. Conform raportului UNESCO World Water
Assessment Programme 2012 “Managementul apei în condiiile incertitudinilor i riscului”4, în
perspectiva anului 2050, România nu va intra sub incidena riscului de epuizare al resurselor de
apa, având o estimare a cantitaii de apa disponibila anual de cel puin 1,7 milioane litri de apa
/locuitor. Totui, principalele sectoare semnalate ca fiind posibil afectate de seceta i deficit de
apa sunt agricultura, biodiversitatea, producerea energiei electrice, navigaia i sanatatea publica.
La nivelul districtului bazinului hidrografic al Dunarii, cât i în România, sunt planificate
sau sunt deja în curs de implementare masuri specifice, cum ar fi: creterea eficienei irigarii,
reducerea pierderilor din reelele de distribuie a apei, cartografierea episoadelor de seceta i
prognoza, educarea publicului cu privire la masurile de economisire a apei, instrumente
economice pentru plai, reutilizarea apelor uzate, etc.
În urmatorul ciclu de planificare se vor avea în vedere, la nivel naional evaluarea
impactului schimbarilor climatice asupra cerinei de apa, iar la nivelul spaiului hidrografic
Crisuri, adaptarea masurilor la efectele schimbarile climatice, precum i evaluarea
vulnerabilitaii ecosistemelor din bazinele hidrografice în atingerea starii bune a apelor.
Referitor la protecia naturii, în ultimii ani reeaua naionala de arii naturale protejate a
fost completata cu desemnarea siturilor Natura 2000, iar legislaia cuprinde prevederi specifice
privind protecia si îmbunatairea starii favorabile de conservare a speciilor si habitatelor
salbatice de interes comunitar.
Pornind de la abordarea integrata a tuturor aspectelor relevante pentru resursele de apa,
DCA menioneaza în cuprinsul sau relaia cu habitatele i speciile unde meninerea sau
îmbunatairea starii apei este un factor important în protecia lor. În acest sens, DCA prevede
obligativitatea realizarii i actualizarii unui registru al zonelor protejate care sa includa i aceasta
categorie de habitate i specii.
În anul 2010, Comisia Europeana prin Directoratul General de Mediu a organizat
workshop-ul „Biodiversitatea si Apa – legaturi între legislaia europeana în domeniul proteciei
naturii i gospodaririi apelor”. Principalele obiective ale acestei activitai au fost analiza la nivel
european, în contextul politicilor de mediu, a relaiei dintre legislaia privind apa si cea privind
protecia naturii i realizarea unui schimb de informaii, precum i prezentarea unor studii de caz
referitoare la implementarea legislaiei specifice în statele membre. Cele mai importante
concluzii au vizat faptul ca au fost identificate mai multe sinergii decât diferene între DCA i
Directivele Habitate i Pasari (DHP) i nu exista conflicte între aceste directive, ele oferind cadru
necesar pentru decizii echilibrate utilizând ca instrument planificarea integrata. De asemenea, a
fost subliniata necesitatea întaririi cooperarii între autoritaile din cele doua domenii pentru a
maximiza beneficiile implementarii DCA i DHP.
Cel de-al doilea ciclu de planificare pe bazine hidrografice va avea în vedere includerea
analizei privind legatura dintre starea de conservare a ariilor naturale protejate (speciilor i
habitatelor care au legatura cu apa), în masura în care aceasta va fi definita, i starea corpurilor
de apa, respectiv stabilirea modului în care masurile identificate pentru atingerea starii bune a
corpurilor de apa contribuie i sunt suficiente pentru speciile i habitatele dependente de apa i,
dupa caz, identificarea de obiective i masuri suplimentare aplicabile acestora.
4
18
Efortul comun al utilizatorilor de apa, al factorilor interesai si publicului larg, al
autoritailor de gospodarirea apelor, prin aplicarea masurilor prevazute în Planurile de
Management Bazinale, va conduce la atingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de apa.
Implementarea Planului de Management al bazinului hidrografic este o oportunitate pentru
aceasta generaie, pentru oameni i organizaii, de a lucra împreuna în scopul îmbunatairii
mediului acvatic în toate aspectele lui.
19
Bibliografie
1. ***, 2013, Significant Water Management Issues in the Danube River Basin District,
International Commission for the Protection of the Danube River.
2. ***, 2013, Basin-wide Overview (2013 Update of the Danube Basin Analysis Report),
International Commission for the Protection of the Danube River.
3. *** (2008), Significant Water management Issues in the Danube River Basin District,
International Commission for the Protection of the Danube River;
4. ***, 2009, Danube River Basin Management Plan (Basin-wide Overview) International
Commission for the Protection of the Danube River.
5. ***, 2012, Interim Report on the Implementation of the Joint Program of Measures in the
DRBD, Part A – Basin-wide overview, International Commission for the Protection of the
Danube River.
6. ***, 2012, Strategy on Adaptation to Climate Change, International Commission for the
Protection of the Danube River
7. ***, 2013, Assessment Report on Hydropower Generation in the Danube Basin,
International Commission for the Protection of the Danube River.
8. ***, 2013, Sustainable Hydropower Development in the Danube Basin. Guiding Principles,
International Commission for the Protection of the Danube River.
9. ***, 2012, Communication COM/2012/0673 final from the Commission to the European
Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions COM/2012/0673 final. A Blueprint to Safeguard Europe’s Water Resources,
European Commission.
10. ***, 2012, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive
(2000/60/EC) – Guidance Document No. 28 Technical Guidance on the Preparation of an
Inventory of emissions, Discharges and Losses of Priority and Priority Hazardous
Substances, European Commission
11. Administraia Naionala “Apele Române”, 2012, Metodologia naionala privind realizarea
inventarului emisiilor, evacuarilor i pierderilor de subsante prioritare în mediul acvatic, în
conformitate cu cerinele Directivei 2008/105/CE
12. Raport interimar privind stadiul implementarii programului de masuri, Raport 2012,
Administraia Naionala „Apele Române”.
13. Raportul privind analiza caracteristicilor spaiului hidrografic Crisuri, a revizuirii impactului
activitailor umane asupra starii corpurilor de apa de suprafaa i subterane i analiza
economica a utilizarii apei - Raport 2013, Administraía Bazinala de Apa Crisuri
14. Administraia Naionala “Apele Române”, 2009, Planul naional de management aferent
poriunii din bazinul hidrografic internaional al fluviului Dunarea care este cuprinsa în
teritoriul României.
15. Administraia Naionala “Apele Române”/ Administraia Bazinala de Apa Crisuri, 2009,
Planul de management al Spaiului Hidrografic Criuri.
16. ***, 2000, Directiva 2000/60/EC a Parlamentului i Consiliului European care stabilete
un cadru de aciune pentru arile din Uniunea Europeana în domeniul politicii apei,
Jurnalul Oficial al Comunitaii Europene.
Modificat de koko (acum 10 ani)
_______________________________________
Pescuitul inainte de toate.
|
|
