Colectia de poze propescar.3xforum.ro
Total 227 poze.

InapoiInainte

 
crisul repede, atacat de ciuma baltii albiei raului în amonte de podul dacia a excesiv ciumaCrisul Repede, atacat de Ciuma baltii Aplatizarea albiei raului CrisulRepede în amonte de Podul Dacia a înmulţit excesiv Ciuma baltii, cu riscurile aferente. Ecologiştii CRSE şi biologul Anna Marossy au propus joi dragarea raului Crisului Repede ca soluţie împotriva eutrofizării, adică a dezvoltării excesive a vegetaţiei acvatice cu riscul înmulţirii ţânţarilor şi apariţiei mirosului de apă stătută. „Şi pentru nespecialişti e evidentă eutrofizarea de pe Crisul Repede între Podul CFR şi Podul Dacia. Principala cauză e faimoasa betonare din urmă cu mai bine de cinci ani. Atunci pământul decopertat a fost lăsat în Criş, peste albia care era curată, nisipoasă şi pietroasă. Aşa s-a aplatizat cursul natural al râului Crisul Repede, transformându-l pratic într-un canal. Şi s-au creat condiţii pentru creşterea unor plante inestetice şi dăunătoare ecosistemului. Iar debitele mici şi variabile au agravat problema. Propunerea noastră e ca în cadrul amenajărilor hidrotehnice să se includă şi dragarea acelui tronson”, a precizat Mihai Togor. „Controlul asupra debitelor Crişului este în mâna Ministerului Industriei şi a Hidroelectricii. Din păcate, variaţiile mari de debit au înlesnit proliferarea Ciumei Bălţii. Până şi cehii care au fotgrafiat Oradea din avion au observat petele verzi de la suprafaţa Crişului. Şi pe Peţa s-a agravat această problemă. Dacă nu se iau măsuri, plantele putrezite vor înmlăştina Crişul, oxigenul se va împuţina şi se va afecta tot lanţul trofic, nu doar peştii. Vor dispărea broaştele şi se vor înmulţi ţânţarii”, a completat biologul Anna Marossy. ABA: Vom draga Crisul Repede! L-am chestionat în context şi pe directorul Administraţiei Bazinale Ape (ABA) Crişuri, Pasztor Sandor. „Întradevăr, eutrofizarea apare la debite reduse şi temperaturi mari. În ultima perioadă debitele au fost foarte mici, de 5 – 6 mc/secundă, întrucât a fost o perioadă de semi-secetă. Nu am putut risca să dăm drumul la apă din barajele de la Tileagd şi Lugaş fiindcă trebuie să ţinem o rezervă de apă şi pentru luna august ca să nu fim nevoiţi să impunem restricţii de apă la populaţie. Dar după ploaia de miercuri seară am putut da drumul la apă. Azi (ieri – n.r.) s-a ajuns la un debit dublu, de 12 mc/secundă. Cât priveşte dragările, vizăm îndeosebi zona Sovata, unde s-a acumulat mult mâl. În funcţie de banii pe care îi vom avea, vom draga şi porţiuni din amonte de Podul Dacia. Deocamdată suntem angrenaţi financiar în amenajarea malurilor”, ne-a declarat Pasztor.
14.01.201431.7KB
pacat ca unii pescari au inteles gresit de eliberare a acestor pesti si in loc sa le dea drumul inPacat ca unii pescari au inteles gresit modalitatea de eliberare a acestor pesti si in loc sa le dea drumul in apa, daca nu vor sa ii retina, ii arunca pe malul apei lasandu-i sa moara fara rost, desi carnea obletelui este foarte gustoasa, fiind dulce. La gust e apropiata de carnea cleanului, diferenta consta in faptul ca dupa o partida la obleti trebuie sa te inarmezi cu rabdarea necesara curatarii unei cantitati de peste suficienta pentru asigurarea unei mese. Dar si daca aveti rabdarea necesara acestui lucru rasplata poate fi pe masura. Ganditiva numai la modalitatea simpla de ai gati - fripti. Pierzi timp la curatat, dar castigi timp la mancat, nefiind nevoie sa alegi oasele ;) Dar daca ne gendim la ce gustoasa e conserva de peste din obleti sau le ce chiftele de peste se pot face din obleteeee ...mmmm, ca numai imi lasa gura apa ... cred ca in weecked voi face o pescuiala la oblete ... si asa nu am mai fost de mult la pescuit si as vrea sa am parte de actiune indiferent de ce peste prind. Sa nu uitam ca obletele este pritenul incepatorilor, cati dintre noi nu ne-am bucurat in primele noastre partide de pescuit, din copilarie, de trasaturile acestui peste? Iar daca ne gandim la stiuca, obletii sunt o momeala atractiva pentru dansa, fiind, dupa spusele unor impatimiti ai pescuitului acestui peste, mult mai usor de inghitit decat carasul. Iar datorita acestui lucru stiuca il ia mai repede, marind in acest fel sansele unei capturi reusite. Doar ca ai nevoie de o cantitate mai mare de obleti la o partida de stiucarit deoarece mor sau obosesc mai repede decat caraseii, in carlig. Asa ca dragii mei eu consider acest peste un adevarat prieten al pescarului, un prieten care "nu te lasa la greu", nici macar iarna cand si in zilele cele mai racoroase poate fi prins. Si ce sa mai vorbim despre momentele in care doamna mreana si domnul scobar sunt ata de mofturosi incat nu vor nici in ruptul capului sa se atinga de momeala din carlig, cat noroc avem cu obletele, care ne mai descreteste fruntile si intrerupe cu trasaturile sale plimbarea monotona a plutei ca "in vana". Asa ca dragii mei haideti sa ne bucuram si de "micile rasplati" ale pescuitului si sa ii oferim respectul cuvenit obletelui. Un peste mic dar cu un suflet si un apetit "urias".
12.09.201322KB
... pesti morti pe crisul negru...
27.07.201513.2KB
. scaun modular made in home.
21.12.201344.8KB

 
anul trecut ! morunasulanul trecut !
08.10.201040.3KB
din pacate nu numai la noi se practica acest sport. trei penal pentru braconaj piscicol În înDin pacate nu numai la noi se practica acest sport. Trei bărbaţi cercetaţi penal pentru braconaj piscicol În 10.12.2013, în jurul orei 13:00, poliţiştii din cadrul Secţiei 5 Poliţie Rurală Dej au depistat în flagrant trei bărbaţi cu vârste cuprinse între 37 şi 50 ani, din localitatea Nima, jud. Cluj, care au pescuit fără drept din albia râului Someş, cu beţe de pescuit pe care aveau montate ancore cu plumb, special destinate pentru înţeparea şi agăţarea peştelui. Atât uneltele de pescuit, cât şi peştele găsit asupra făptuitorilor, au fost ridicate în vederea confiscării. Cantitatea de 11,5 kg peşte a fost predată reprezentantului AJVPS Dej. În cauză, poliţiştii au întocmit dosare penale, fiind efectuate cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de „braconaj piscicol”, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 64 alin. 1, lit. l, din OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultură.
15.01.20144.6KB
. scaun modular made in home.
25.01.201532.6KB
ce tare e :) :) :) un baiatce tare e :) :) :)
05.03.201217.7KB

 
balta privat laSăntion
27.02.201230KB
... poze de toana...
20.10.201333.3KB
balastiera bors balastiera borsBalastiera Bors
27.02.201286.6KB
. scaun modular made in home.
16.03.201448.7KB

 
stiu ca este un topic mai vechi dar va arat cu ce se ocupa atunci ajvps. preluare rechini de peStiu ca este un topic mai vechi dar va arat cu ce se ocupa atunci AJVPS. Preluare Bihoreanul. Rechini de baltă Pe vremuri, un fost premier anunţa că în România nu mai e nimic de furat. Cât a fost de naiv o demonstrează de atunci toţi politicienii, a căror imaginaţie - când e vorba de umplut punga personală ori vistieria partidului - nu are limite. BIHOREANUL a descoperit că închirierea lacurilor din judeţ se face fără niciun fel de licitaţie, în favoarea clientelei de partid. Cel mai recent exemplu e contractarea pe 10 ani a uneia din cele mai bănoase bălţi, cea de la Sântimreu, oferită unei asociaţii ce aparţine viceprimarului comunei, Kendi Dezideriu, şi unuia din cei mai importanţi sponsori ai UDMR, Guba Jeno, patronul firmei Constructorul Sălard. Fuga după venituri De peste 10 ani, 55 de lacuri şi bălţi din Bihor au fost concesionate de sucursala judeţeană a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi de actuala Administraţie Bazinală de Ape Crişuri (ABAC) unor instituţii publice, cum sunt câteva primării comunale, dar mai ales unor structuri private, firme şi asociaţii de pescuit. La început, concesionarea s-a făcut prin licitaţii formale, dar de anul trecut fără niciun fel de licitaţie, ajungându-se ca noii administratori să plătească celor două instituţii taxe simbolice. Asta în timp ce ei practică o evaziune fiscală la vedere, încasând bani de la pescari fără a le elibera chitanţe şi fără a declara profit la Finanţe. Startul concesionărilor l-a dat ANIF pe vremea când era condusă de actualul director al ABAC, Pasztor Sandor (foto). El afirmă că a încercat ca astfel să majoreze veniturile instituţiei, dar şi să pună în sarcina privaţilor gospodărirea lacurilor, pentru că ANIF nu are destui angajaţi. "Statul e un prost gospodar, aşa că de ce să nu-ţi completezi bugetul cu venituri proprii din închirieri?", spune Pasztor. În principiu are dreptate, numai că selecţia celor cărora ANIF le-a dat în concesiune lacurile a ajuns să se facă pe amiciţii politice. Căci anul trecut, când au expirat contractele încheiate în 2005, succesorul lui Pasztor n-a mai organizat nicio licitaţie. Nici măcar de ochii lumii... S-o lase baltăBIHOREANUL a făcut descoperirea pornind de la un "pont" conform căruia Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS), a fost nevoită, printr-un şantaj discret, să renunţe la închirierea lacului din Sântimreu în beneficiul unor "clienţi" de partid. "AJVPS exploata în baza unui contract de concesiune încheiat cu ANIF în 2005, pe cinci ani, balta de la Sântimreu, una din cele mai valoroase din judeţ, situată la doar 25 kilometri de Oradea. Când şeful AJVPS s-a dus la actualul şef al ANIF, Dorin Corcheş, acesta i-a spus s-o lase baltă, căci de acelaşi lac erau interesaţi membri influenţi şi sponsori ai UDMR. Era vorba de Asociaţia de Vânătoare Valea Barcăului, care aparţine viceprimarului Kendi Laszlo şi patronului firmei Constructorul Sălard, Guba Jeno. Şeful AJVPS a fost nevoit să asculte de Corcheş, pentru că altfel putea pierde concesiunea altor bălţi din judeţ", afirma sursa. Abordat de BIHOREANUL, preşedintele AJVPS a refuzat să facă prea multe comentarii. "N-am vrut să renunţăm la balta de la Sântimreu, dar n-am de ales", este tot ce a declarat Sorin Bronţ. De ce? "Nu vreau neplăceri cu ANIF-ul". Chiar şi aşa, sumară, declaraţia preşedintelui AJVPS Bihor e cât se poate de lămuritoare... n prelungiri Dorin Corcheş (foto), şeful ANIF Bihor, a afirmat, la începutul discuţiei cu BIHOREANUL, că toate concesiunile sunt în perfectă regulă. Ulterior, însă, a recunoscut: contractele pentru toate lacurile pe care le are în administrare ANIF au expirat anul trecut, dar nu s-a mai făcut nicio licitaţie pentru încheierea altora. În unele cazuri cele vechi au fost prelungite, în altele lacurile au fost "încredinţate" direct altor organizaţii. ANIF are 14 lacuri date în concesiune în Bihor. Lacul Alceu din Livada a fost concesionat între 2005-2010 firmei Camaro Impex, iar anul trecut, întrucât aceasta s-a achitat de obligaţiile contractuale, actul a fost prelungit până în 2015. Lacul Ianoşda a fost concesionat din 2007 până în 2011 societăţii Punctual Construct. Firma fiind "înghiţită" de Ecozoo, contractul a fost prelungit pe numele acesteia până în 2021, deci încă pe 10 ani. Lacul Şauaieu îl avea între 2005-2010 Novaeuro Comimpex, cumpărată de Lotus Park, iar aceasta şi-a prelungit contractul până în 2020. Cele trei lacuri din Cetariu au fost date firmelor Cetariana, Prodivert şi Carasul, toate beneficiind de prelungiri până în 2015. La Miersig, lacul e exploatat de Eurodivert, care a primit o prelungire până în 2013. Lacul din Şilindru îl foloseşte Agro CI&CI, beneficiara unei prelungiri până în 2015, iar pe cel din Şimian îl utilizează Primăria din 2005, fiind atribuit însă anul trecut, până în 2012, firmei Eurodivert. În fine, lacul din Sălacea a fost concesionat până anul trecut firmei Ordog Nagy Agroprest, care a primit o prelungire până în 2015. În ce priveşte AJVPS, aceasta închiriase în 2005, prin licitaţie, lacurile din Fegernic, Leş, Diosig şi Sântimreu. Pentru primele trei, contractele i-au fost prelungite până în 2015. "La balta din Sântimreu au renunţat ei de bunăvoie, aşa că l-a luat o asociaţie din Sălard", a spus Corcheş, fără a da iniţial alte detalii. Roşu-n obraji În momentul în care, însă, reporterul i-a dezvăluit că ştie despre episodul de anul trecut, când l-a "prelucrat" în biroul său pe şeful AJVPS tocmai ca să renunţe la lac în favoarea asociaţiei controlate de oamenii UDMR din Sălard, şeful ANIF a roşit brusc şi, practic, a recunoscut "trânteala". Ce-i drept, indirect. "Eu l-am chemat pe preşedintele AJVPS să-i spun că mai este un doritor interesat de balta de la Sântimreu, i-am spus şi despre cine e vorba. Am convenit că cine o să ofere un preţ mai mare o s-o primească. După întâlnire, n-am mai primit nicio solicitare de prelungire a contractului din partea AJVPS", a dat-o Corcheş la întors. Totuşi, chiar dacă AJVPS ar fi renunţat nesilită, şeful ANIF tot are o problemă, căci contractul cu AVP Valea Barcăului l-a încheiat nu la un preţ mai mare decât cel perceput de la AJVPS, ci pe acelaşi tarif: 15,95 lei pe mia de metri cubi de apă, adică 15.551,25 lei pe an pentru întregul lac. Deci nici vorbă ca instituţia să câştige mai mulţi bani, singura diferenţă fiind că AJVPS a fost dată la o parte în beneficiul UDMR-iştilor. Privatul alintat, statul taxat Faptul că, în realitate, nu există nicio concurenţă între firmele şi asociaţiile de pescuit care vor să ia lacuri în concesiune şi că împărţeala se face la mica înţelegere reiese nu doar din lipsa licitaţiilor, ci şi din nivelul redevenţelor percepute de la chiriaşi. În mod dubios, absolut toate cele 14 lacuri concesionate de ANIF au fost date pe acelaşi tarif, de 15,95 lei pe mia de metri cubi de apă, indiferent de amplasament şi de suprafaţa luciului de apă. Singura excepţie e, culmea, Primăria Şimian, care a plătit 21,04 lei pe mia de metri cubi. Probabil pe principiul că privaţii nu trebuie taxaţi la fel, fiindcă nu s-ar putea "dezvolta". Grijă de înţeles dacă, aşa cum se vede, de prosperitatea lor depinde şi cea a unui partid sau a altuia aflat în fruntea bucatelor... INDIFERENŢI LA EVAZIUNE Pescari la negru Pentru că ANIF nu impune chiriaşilor decât plata redevenţelor, dar şi fiindcă Poliţia şi Garda Financiară nu fac controale tocmai pentru că asociaţiile şi firmele sunt în mâna a diverşi potentaţi (de pildă, unul din lacuri e exploatat de o firmă al cărei acţionar este fostul şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate, Nicolae Stamate), pe aceste proprietăţi se desfăşoară o evaziune fiscală aproape făţişă. "Niciodată n-am primit chitanţe, deşi am pescuit pe aproape toate bălţile, şi am plătit taxe între 15 şi 70 de lei pentru o zi de pescuit", spune un pescar împătimit. De altfel, majoritatea, dacă nu toate firmele şi ONG-urile chiriaşe declară anual pierderi sau profit zero. De Adrian Criş
21.12.20124.4KB
. cosulete feeder made in home..
29.01.201527.8KB
vand rubeziana trabucco xps k1 de crap 13 metri mini prolunga se poate pune la 11.5m si la 13m 3VAND RUBEZIANA TRABUCCO XPS K1 DE CRAP 13 METRI MINI PROLUNGA SE POATE PUNE LA 11.5M SI LA 13M 3 KITURI DE CRAP 1 KIT DE CUPA HUSA SI TUBURI DE PROTECTIE pret 1000 lei DETALII LA TEL. 0765 465 343 RUBEZIANA NU PREZINTA DEFECTIUNI SAU ZGARAIETURI INFORMATII SUPLIMENTERE LA TEL 0765 465 340 POZE TRIMIT LA CERERE PE MAIL
07.12.201243.8KB
... poze de toana...
20.10.201332.7KB

 
lacul pun poze. lacul de acumular santimreLacul Săntimreu, pun căteva poze.
27.02.201262.5KB
. scaun modular made in home.
16.03.201430.8KB
. scaun modular made in home.
25.01.201531KB
... poze de toana...
20.10.20139.9KB

 
az 17.03. 2012 amfot la pescuit la deja sunt pescar la crap , eu am pescuit la din nu am reusitAz 17.03. 2012 amfot la pescuit la Săntimreu deja sunt pescar la crap , eu am pescuit la stiucă din păcate nu am reusit să scot .Sa făcut steguri . pun căteva poze şi cu regulament.
17.03.201249.8KB
..
11.08.201359.1KB
repede se sub ochii şi betonarea malurilor au condus la aspectul de azi al râului: plin cuCrişul Repede se îneacă sub ochii orădenilor Exploatarea energetică şi betonarea malurilor au condus la aspectul de azi al râului: plin cu bălării acvatice. Plimbarea pe malul Crişului Repede riscă să devină una demoralizantă, judecând după aspectul contemporan al râului. De altfel, însăşi denumirea cursului de apă pare să-i fi tot mai improprie. Cel puţin pe raza municipiului Oradea. Mai exact, în zona sa centrală. Cu malurile betonate deja de mai multă vreme în amonte de podul Dacia şi cu un debit tot mai scăzut, râul a început să cedeze în faţa vegetaţiei acvatice. Administraţia Bazinală Ape Crişuri a renunţat să mai cureţe malurile de bălării, deoarece utilajele s-ar rupe în bolovanii de pe fund. Bolovani aduşi, desigur, de amenajarea realizată de firma Repcon. Între timp, amenajarea râului continuă în Oradea. Cu mai puţin beton, însă cu la fel de multă piatră. Debitul scăzut al râului este cauza principală a accentelor de baltă pe care le capătă mai nou Crişul. Motivaţiile sunt de natură economică. Mai precis energetică. Omul modelează natura după chipul şi asemănarea sa. Crişul Repede se sufocă între „bordurile” de beton pe care „civilizaţia” urbană i le-a impus, în plin Centrul Oradiei. În amonte de podul Dacia, râul mai că bălteşte. Vegetaţia lacustră pune tot mai mult stăpânire pe cursul apei. Iar mirosurile specifice bălţilor se fac resimţite tot mai accentuat pe malul Crişului. Astfel, în Oradea, denumirea râului poate căpăta o valenţă ironică. Crişul prea puţin repede Un pescar ce-şi făcea veacul pe malul râului, fost angajat în domeniul lucrărilor hidrotehnice, ne-a spus, la rându-i, nemulţumirile. Tot mai puţini peşti, susţine orădeanul. „Acum, găseşti tot mai puţin mreană şi clean. Mai mult caras şi lin, ca într-o baltă părăsită. Era şi ştiucă, pe ambele maluri, când sălciile erau chiar la mal, la apă!”, ne-a spus omul, care deplânge slabul debit al râului. Ştie că de vină sunt barajele care stochează apa, în scopul producerii energiei. Astfel, Crişul ajunge să arate tot mai trist în plin Centrul Oradiei. Iar draga, utilajul celor de la Ape Crişuri nu s-a mai văzut de ani de zile. Şi nici n-o vom mai vedea, ne transmite directorul Administraţiei Bazinale Ape Crişuri, Dumitru Voloşeniuc. Motivul: pentru a elibera râul de vegetaţia acvatică, draga ar trebui să ia şi din mâlul de pe margine. Însă din cauza betonării malului, mâlul de pe fundul apei a dispărut, fiind înlocuit de bolovani. Ca atare, cei de la Ape Crişuri lasă vegetaţia să crească-n voie, de frică să nu-şi rupă utilajul cu care ar putea curăţa cursul apei. Soluţia lui Voloşeniuc pentru „dezmorţirea” Crişului în Oradea: la mâna naturii – ploi abudente şi, implicit, un debit mai mare, care să ducă la vale vegetaţia! Mai cu seamă că, ne transmite şi şeful de la Ape Crişuri, de fapt Hidroelectrica este cea care dirijează debitul râului. Aşadar, producerea de energie, coroborată cu perioadele de secetă, afectează Crişul tot mai vizibil. Iar seceta este cauzată şi de tăierile iresponsabile de păduri la care autorităţile asistă în mod complice, de 22 de ani încoace. Invariabil, mediul înconjurător este ciuntit, tot mai vizibil, de „civilizaţia” umană devoratoare de resurse. Incantaţii pentru ploaie „Apa se acumulează în baraje. Cantitatea necesară de volum de apă care trebuie să vine în aval, spre Ungaria, este cum este. Ăsta este debitul pe timp de vară. Da, constatăm şi noi. Putem să intervenim, dar n-are niciun rost, pentru că dacă peste două-trei săptămâni plouă torenţial şi vin afluenţii de la Oşorhei, Fughiu, Tileagd, atunci se curăţă. Creşte debitul cu jumătate de metru şi natural împinge la vale toată masa asta. Iar trestia şi stufărişul nu sunt neapărat rele. Se mai aciueşte fauna pe acolo”, ne-a declarat Voloşeniuc, menţinând că, din perspectiva precipitaţiilor necesare pentru creşterea debitului Crişului, şi această perioadă este una secetoasă. Chiar dacă nu pare. În ceea ce priveşte aspectul şi mirosul râului, Voloşeniuc a indicat şi spre conductele prin care Crişul este poluat de diverşi privaţi, în municipiu. Cum este cazul pârâului Paris. .
14.01.201455.4KB
se pare ca azi era valvataie mare, peste 20 de pescari pe 50 m, se prindea caras bucata dupa bucata,Se pare ca azi era valvataie mare, peste 20 de pescari pe 50 m, se prindea caras bucata dupa bucata, la fel de mare era si foamea pestele nici in juvelnic nu mai ajungea ci direct in plasa. E dreptul lor sa pescuiasca si obligatia altora sa verifice cat de legal se face, ceea ce ar trebui facut si stiu ca in unele orase ca si Tg Mures se practica este pastrarea curateniei pe maluri. Uite cate gunoaie se vad in jurul pescarilor. In Tg Mures daca pescuiesti in zona orasului un reprezentant al primariei iti va incasa 5 ron si vei primi un sac de gunoi, la fel si daca stai la plaja doar. Azi acelaşi lucru 35 de pescari, fiecare prindea câte o bucată de caras la fiecare 15 sec. Din păcate mulți peşti erau sub dimensiune(puiet de 1 an- 2ani) însă fiecare ajungeau ca de obicei în pungi..
18.02.201453.4KB

 
de natura poze de toanabucurati-va de natura
27.10.201342.2KB
populari 2011
01.06.201147.6KB
, balta motului,
27.09.201532.3KB
si ... poze de toanasi ...
27.10.201349.4KB

 
... nrisul negru...
15.10.201235.4KB
pescarite ( lisite ) cum poti prinde o lisita la feeder.Pescarite ( Lisite )
21.02.201145.4KB
filme şi trasee turistice pentru ariile protejate ale bihorului a un an de când a demarat unFilme documentare şi trasee turistice pentru ariile protejate ale Bihorului a un an de când a demarat un proiect european pentru identificarea tuturor speciilor şi habitatelor existente în ariile protejate din perimetrul defileurilor Crişului Repede şi Crişului Negru, Asociaţia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius a obţinut finanţare europeană pentru un al doilea proiect ce vizează aceste arii, pe care ONG-ul le are în custodie. Proiectul "Management integrat conservativ şi participativ al siturilor ROSCI0049 Crişul Negru, ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea, ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede, ROSCI0262 Valea Iadei, ROSCI0061 Defileul Crişului Negru, ROSCI0104 Lunca inferioară a Crişului Repede, ROSCI0068 Diosig" a fost lansat luni, într-o conferinţă de presă, având o valoare de 2.055.287 lei, din care contribuţia nerambursabilă este de 90%. "Prin acest proiect nou, vrem să punem în evidenţă zonele protejate uitate sau neglijate", a explicat Andrei Togor, manager de proiect. Altfel spus, aceste arii protejate, întinse în total pe 11.715 hectare, vor fi promovate în rândul turiştilor şi al localnicilor deopotrivă, astfel încât oamenii să ştie de ce sunt protejate, dar şi ce au voie să facă în perimetrul lor. Printre bujori şi lilieci "Proiectul este concentrat în primul rând pe Defileul Crişului Negru şi Valea Iadei, pentru că aici există două specii endemice: bujorul banatic, în defileul Crişului Negru, o rezervaţie de 15 hectare pe Dealul Păcău, şi liliacul carpatin sau transilvănean, pe Valea Iadei, într-o rezervaţie de două hectare", a precizat şi preşedintele Aqua Crisius, Mihai Togor. Pentru ca turiştii să poată vedea cele două specii deosebite, Aqua Crisius va amenaja două trasee turistice: unul lung de 11 kilometri, prin defileul Crişului Negru, care va duce pe Dealul Păcău, la rezervaţia de bujori banatici, iar un altul de 15 kilometri, care va urma drumul judeţean din Valea Iadei, cu abateri spre cascadele din zonă, unde turiştii pot descoperi atât liliacul carpatin, cât şi specii de fluturi deosebiţi. De asemenea, în aceste zone turiştii se pot întâlni cu urşi, pisici sălbatice, lupi şi râşi, iar în râurile din arii pot vedea 10-12 specii de peşti protejaţi, printre care Dunărţia, Mihalţul ori Pietrarul. De-a lungul ambelor trasee se vor amplasa podeţe şi panouri de informare, pe care se vor regăsi inclusiv coduri de tip QR. Acestea vor putea fi scanate cu orice telefon mobil de tip smartphone şi vor dezvălui utilizatorului toate informaţiile necesare despre zona în care se află. De asemenea, în arii vor fi montate panouri de avertizare din care turiştii vor afla, de pildă, că accesul în rezervaţia bujorilor banatici se face doar în prezenţa rangerilor. Atenţie, se filmează! Tot în folosul turiştilor, Aqua Crisius va realiza un punct de informare la Şoimi, care va fi şi prietenos cu mediul, căci va fi dotat cu panouri solare şi o mini-staţie de epurare ecologică. O activitate inedită a proiectului presupune realizarea unui film documentar de 30 de minute şi a altor 7 filme de câte 2 minute, în care se vor prezenta speciile protejate şi cum trebuie ele ocrotite. "Va fi editat şi un album în care vor fi prezentate valorile naturale ale ariilor protejate pe care le administrăm", a mai spus preşedintele Aqua Crisius. De asemenea, în cadrul aceluiaşi proiect, Aqua Crisius va realiza aşa-numitele planuri de bază, adică studiile care vor arăta ce obiective trebuie păzite în cadrul zonelor protejate şi cum pot fi ele păzite. "Aceste planuri sunt în lucru şi nu am cunoştinţă să mai existe aşa ceva în ţară", a completat Mihai Togor. În fine, în cadrul proiectului se vor ţine şi cursuri de calificare pentru 12 rangeri din cadrul Aqua Crisius, şi se vor achiziţiona echipamentele necesare pentru în activităţile de management ale ariilor protejate. Proiectul a demarat, oficial, la 1 noiembrie 2013 şi se va întinde pe durata a 26 de luni. preluare bihoreanul.ro
28.01.201427.9KB
pescarite ( lisite ) cum poti prinde o lisita la feeder.Pescarite ( Lisite )
21.02.201145.1KB

 
lacul de acumular santimreSăntimreu
17.03.201230.7KB
frumos incepatorfrumos
21.01.20138.1KB
pacat ca era cam pe finalul zilei si lumina a fost cam slaba si eu cam lenes sa merg sa ma apropiiPacat ca era cam pe finalul zilei si lumina a fost cam slaba si eu cam lenes sa merg sa ma apropii mai mult. Ca vantul batea de la ea spre mine si pute-am sa merg mai aproape, dar na cum s las eu scobarii sa se relaxeze. Pana la urma m-au lasat ei pe mine sa ma relaxez ... ca nu au intins de fir deloc ... ;)
15.10.201238.2KB
balta baltBalta Moţului
01.07.201350.4KB

 
lacul lacul de acumular santimreLacul Săntimreu
27.02.201237.3KB
... poze de toana...
20.10.20138.9KB
o antrebare simpla( si fara si cat trebuie sa platesc pentru pescuit an bihor si pe cris ,si peo antrebare simpla( si fara certuri)unde si cat trebuie sa platesc pentru pescuit an bihor si pe cris ,si pe canale,si pe belti an 2012 multumesc :hi:
10.01.201223.9KB
txa in 2013 este de 15 ron pește .50 ron cu 3 kgr crap și somn african : 2 ron zi baltaTxa in 2013 este de 15 Ron fără pește .50 Ron cu 3 Kgr Crap și Somn african : 2 Ron insoțitor/ zi Balta și aum este liniștit și curat.
18.07.201357.5KB
InapoiInainte